Vitamina C, zinc și vitamina D pentru imunitate: ce face suplimentarea și ce nu face

Vitamina C, zincul și vitamina D sunt necesare pentru funcționarea normală a sistemului imunitar, iar deficitul lor slăbește apărarea și crește susceptibilitatea la infecții. La persoanele fără deficit, suplimentarea are efecte modeste: vitamina C luată regulat nu a redus numărul răcelilor în populația generală, zincul nu le-a prevenit, iar vitamina D a redus doar puțin riscul de infecții respiratorii.

Articolul trece prin fiecare nutrient, cu cifrele din analizele mari, apoi explică când are sens o analiză și ce poate — și ce nu poate — face o perfuzie.

De ce contează acești nutrienți

Institutul Național de Sănătate al SUA (NIH), prin Oficiul pentru Suplimente Alimentare, rezumă consensul astfel: un aport adecvat de vitamina A, C, D, E, seleniu și zinc este important pentru funcția imunitară, iar deficitele clinice ale acestor nutrienți slăbesc imunitatea și pot crește susceptibilitatea la infecții.

Vitamina C, de exemplu, contribuie la menținerea integrității barierelor epiteliale, la proliferarea limfocitelor B și T și la fagocitoză. Deficitul ei afectează funcția imunitară.

Punctul important vine imediat după: faptul că un deficit dăunează nu înseamnă că un surplus ajută. Asta s-a testat separat, iar rezultatele sunt mai modeste.

Vitamina C și răceala: ce a găsit Cochrane

Cea mai citată analiză este recenzia Cochrane a lui Hemilä și Chalker, din 2013, care a inclus doar studii controlate cu placebo, cu doze de cel puțin 0,2 g pe zi.

• Prevenție în populația generală: în studiile cu 10.708 participanți, vitamina C luată zilnic nu a redus semnificativ riscul de a răci (risc relativ 0,97).
• Efort fizic intens: la maratoniști, schiori și soldați în exerciții subarctice — 598 de participanți, în cinci studii — riscul de răceală s-a redus aproximativ la jumătate (risc relativ 0,48).
• Durata răcelii: la cei care o luau regulat, răceala a durat cu 8% mai puțin la adulți și cu 14% mai puțin la copii.
• Luată abia după apariția simptomelor: nu s-a văzut un efect consecvent asupra duratei sau severității.

Concluzia autorilor: suplimentarea de rutină în populația generală nu este justificată, deși poate fi utilă persoanelor expuse unor perioade scurte de efort fizic sever.

NIH mai notează un aspect relevant: efectele suplimentării pot varia în funcție de nivelul de vitamina C al fiecăruia, iar unele date sugerează un beneficiu mai mare la cei cu nivel scăzut.

Ce schimbă calea intravenoasă și ce nu

Un studiu de farmacocinetică al NIH, publicat în 2004, a arătat că vitamina C luată oral produce concentrații în sânge controlate strâns de organism, iar administrarea intravenoasă atinge concentrații mult mai mari, cu atât mai mari cu cât doza crește. Mecanismul e explicat pe larg în articolul despre vitamina C în fiole și perfuzie.

Ce nu decurge de aici: că o concentrație mai mare aduce un beneficiu clinic mai mare. Cel mai mare studiu randomizat cu vitamina C intravenos, LOVIT, publicat în 2022, a inclus 872 de adulți cu sepsis în terapie intensivă. Grupul care a primit vitamina C a avut un risc mai mare, nu mai mic, de deces sau disfuncție de organ persistentă la 28 de zile, comparativ cu placebo.

Este un context foarte diferit de o perfuzie de wellness și nu spune nimic despre riscul la o persoană sănătoasă. Arată însă că „mai mult, direct în venă” nu se traduce automat în „mai bine”.

Zincul: prevenția nu, durata poate

Recenzia Cochrane din 2024 a analizat 34 de studii, cu 8.526 de participanți, care au testat zincul singur, față de placebo.

• Prevenție: zincul poate avea un efect mic sau nul asupra riscului de a răci (certitudine scăzută a dovezilor).
• Tratament: luat în timpul răcelii, poate scurta durata acesteia, dar certitudinea dovezilor este scăzută, iar rezultatele studiilor au variat mult.
• Efecte adverse: folosit ca tratament, zincul a crescut probabil riscul de efecte adverse ușoare; printre cele urmărite în studii erau gustul neplăcut și tulburările digestive.

Jumătate dintre studii au folosit pastile de supt, iar restul comprimate, siropuri sau forme intranazale. Rezultatele nu se pot transfera la zincul administrat în perfuzie.

Zincul are și o limită clară de siguranță. Doze de 50 mg sau mai mult, luate săptămâni la rând, pot inhiba absorbția cuprului și pot reduce chiar funcția imunitară. Limita superioară tolerabilă stabilită pentru adulți este de 40 mg pe zi.

Vitamina D: un efect mic, legat de dozele zilnice

O meta-analiză publicată în 2021 în The Lancet Diabetes & Endocrinology a reunit 43 de studii randomizate, cu date pentru 48.488 de participanți. Suplimentarea cu vitamina D a redus riscul de a avea cel puțin o infecție respiratorie acută, dar reducerea a fost mică: 61,3% față de 62,3% în grupul placebo.

Protecția s-a asociat cu dozele zilnice de 400–1.000 UI, cu durate de până la 12 luni, și cu vârsta de 1–16 ani la includere. Suplimentarea a fost sigură.

Consecința practică: vitamina D injectabilă în doză mare nu este o metodă de a preveni răcelile. Este un mod de a corecta un deficit confirmat, detaliat în articolul despre vitamina D3 injectabilă. Spre deosebire de vitamina C, vitamina D în exces poate produce hipercalcemie.

Când trebuie confirmat deficitul

Suplimentarea țintită are sens când există un deficit. Pentru fiecare dintre cei trei nutrienți, analiza are particularitățile ei:

Analizele au rost mai ales la grupurile cu risc. Pentru zinc: afecțiuni digestive, chirurgie bariatrică, dietă vegetariană sau vegană, consum cronic de alcool. Pentru vitamina C: fumătorii, persoanele cu alimentație foarte puțin variată și cele cu malabsorbție.

Rezultatele se interpretează la consult, nu singur și nu dintr-un mesaj.

Ce nu face o perfuzie

• Nu previne infecțiile și nu înlocuiește vaccinarea.
• Nu tratează o răceală, o gripă sau altă infecție. Dacă ești bolnav acum, cu febră, drumul corect este la medicul de familie.
• Nu compensează lipsa de somn sau o alimentație dezechilibrată pe termen lung.

Ce avem la Synerva

Pe pagina de perfuzii pentru imunitate sunt protocoalele din această categorie:

• Immunity Boost — vitamina C, complex B, minerale și oligoelemente, 60 de minute, 600 lei;
• Vitamina C 5000 mg — 30 de minute, 300 lei, detalii pe pagina vitamina C injectabilă;
• Glutation + Vitamina C — 45 de minute, 450 lei;
• Minerale & Oligoelemente — include zinc, 30 de minute, 250 lei;
• Cura Imunitate — 4 ședințe Immunity Boost, 1990 lei, față de 2400 lei separat.

Vitamina D injectabilă — 100.000 UI la 200 lei, 300.000 UI la 250 lei — se administrează numai după evaluare medicală, pe baza nivelului măsurat. Detalii pe pagina vitamina D.

Evaluarea medicală și materialele sterile sunt incluse în preț. La domiciliu se adaugă deplasarea: 100 lei în București, gratuită de la 600 lei, și 150 lei în Ilfov, gratuită de la 900 lei. Dacă la evaluare nu vedem un motiv pentru perfuzie, îți spunem.

Surse

NIH Office of Dietary Supplements — Dietary Supplements for Immune Function and Infectious Diseases.

Hemilä H, Chalker E. Vitamin C for preventing and treating the common cold. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2013, CD000980.

Padayatty SJ și colab. Vitamin C pharmacokinetics: implications for oral and intravenous use. Annals of Internal Medicine, 2004;140(7):533-7.

Lamontagne F și colab. Intravenous Vitamin C in Adults with Sepsis in the Intensive Care Unit (studiul LOVIT). New England Journal of Medicine, 2022;386(25):2387-98.

Nault D și colab. Zinc for prevention and treatment of the common cold. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2024, CD014914.

Jolliffe DA și colab. Vitamin D supplementation to prevent acute respiratory infections: a systematic review and meta-analysis. Lancet Diabetes & Endocrinology, 2021;9(5):276-92.

NIH Office of Dietary Supplements — fact sheets for health professionals: Vitamin C, Zinc, Vitamin D.

Articol informativ. Nu înlocuiește consultul medical și nu interpretează analize.